Declaraţia informativă 208 privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

În Monitorul oficial nr. 135/2024 a fost publicat Ordinul nr. 253/2024 pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului 208 "Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal", aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declaraţia se completează şi se depune de către notarii publici care au obligaţia calculării, încasării şi plăţii impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Declaraţia cuprinde informaţii privind tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, supuse impozitului pe venit, potrivit legii.

Declaraţia se completează şi se depune şi în cazul transmiterii dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal).

Declaraţia se completează şi se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Declaraţia poate fi corectată prin depunerea unei declaraţii rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, situaţie în care se va înscrie "X" în căsuţa prevăzută în acest scop.

Declaraţia se depune la organul fiscal central în a cărui evidenţă fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii.

În declaraţie se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Programul de asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor în mod gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului, acestea se vor soluţiona conform procedurii de rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, prevăzută în anexa nr. 9 la Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia 114 privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia

În Monitorul oficial nr. 1164/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2.006/1.193/4.680/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a "Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia".

Potrivit OUG nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist, plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti au obligaţia de a depune semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului, o declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuţia.

Declaraţia se completează şi se depune de către plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti, care în perioada de raportare au încheiat contracte cu aceştia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist, aprobată cu modificări prin Legea nr. 346/2023, şi care datorează o contribuţie asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat.

Declaraţia se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care au fost încheiate contractele cu lucrătorii culturali profesionişti.

Plătitorii de venit care au încheiat contracte cu lucrătorii culturali profesionişti începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2023 vor declara aceste contracte, precum şi contribuţia asiguratorie datorată în declaraţia aferentă semestrului II 2023.

Organul fiscal central competent este organul fiscal în a cărui evidenţă plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii, potrivit legii.

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă care este pus la dispoziţia plătitorilor de venit gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Declaraţia se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, conform legii.

Pentru depunerea declaraţiei, plătitorul de venit/împuternicitul trebuie să deţină un certificat calificat, eliberat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a persoanelor pentru care a fost plătită contribuţia poate fi corectată de plătitorii de venit din proprie iniţiativă, ori de câte ori informaţiile din perioada de raportare nu corespund celor din declaraţia depusă anterior, prin depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.


În cazul în care plătitorul de venit este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată conform art. 318 din Codul fiscal, în prima căsuţă se completează prefixul RO.

Eliminarea serviciilor executate în domeniul informaticii din nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit

În Monitorul oficial nr. 1105/2023 a fost publicat Ordinul nr. 5308/2023 pentru abrogarea nr. crt. 120 din anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 925/2017 privind aprobarea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activităţi desfăşurate de contribuabilii care realizează venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, in vigoare de la 08 decembrie 2023.

Prin acest ordin se elimina din Nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, serviciile executate în domeniul informaticii, altele decât cele care generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor, adica cele cu cod CAEN 6202: Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei si cod CAEN 6203: Activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul.

Eliminarea se aplică începând cu veniturile aferente anului 2024.

Ordinul nr. 1882/2023 pentru completarea Ordinului PANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 1044/2023 a fost publicat Ordinul nr. 1882/2023 pentru completarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale, in vigoare de la 17 noiembrie 2023.

Procedura privind reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi

În Monitorul oficial nr. 395/2023 a fost publicat Ordinul nr. 874/1429/2023 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. IV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecţiei Muncii, prin care se constată situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligaţia să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate:

a) la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a oricăror alte entităţi;
b) din oficiu, ca urmare a acţiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării, rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, procedează, în cadrul controalelor realizate, la constatarea situaţiilor de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se pot afla salariaţii, după caz, potrivit legii, sau a nerespectării prevederilor legale incidente pentru situaţiile menţionate şi încheie procese-verbale de control şi, după caz, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

În actele de control întocmite, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, confirmă, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative. Actele de control se transmit către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data încheierii, pentru a fi avute în vedere în cadrul eventualelor acţiuni de inspecţie fiscală care vor fi efectuate la contribuabilii în cauză.

Organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) selectează în baza analizei de risc contribuabilii la care Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a efectuat controale specifice şi pentru care actele de control au fost transmise către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Organele fiscale teritoriale ale ANAF fundamentează constatările în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la natura veniturilor acordate salariaţilor sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

La finalizarea verificărilor se încheie acte administrativfiscale, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care, în urma analizelor de risc şi a controalelor inopinate efectuate de organele fiscale teritoriale ale ANAF, sunt identificate situaţii de delegare/detaşare/detaşare transnaţională, precum şi de acordare a prestaţiei suplimentare în baza clauzei de mobilitate, în care se află salariaţii contribuabililor care au făcut obiectul analizei de risc/controalelor inopinate, pentru confirmarea naturii veniturilor realizate de salariaţii contribuabililor în cauză, organele fiscale teritoriale ale ANAF solicită inspectoratelor teritoriale de muncă din subordinea Inspecţiei Muncii, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data finalizării analizei de risc sau data încheierii procesului-verbal ca urmare a controlului inopinat realizat, efectuarea de verificări pentru constatarea uneia dintre situaţiile de delegare, detaşare, detaşare transnaţională în care se află salariaţii contribuabililor respectivi, potrivit prevederilor art. IV alin. (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

După primirea actelor de control de la inspectoratele teritoriale de muncă, ANAF poate efectua acţiuni de inspecţie fiscală în care dispune, după caz, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, şi a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de constatările efectuate de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii pt. activitatea de creare de programe pentru calculator

În Monitorul oficial nr. 370/2023 a fost publicat Ordinul nr. 20.463/3.964/967/1.415/2023 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare la 01 iunie 2023.

Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) posturile pe care sunt angajaţi corespund celor din lista care cuprinde ocupaţiile şi activităţile prevăzute la secţiunile 1 şi 2 din anexa la ordin;
b) postul face parte dintr-un compartiment care are ca obiect de activitate cel puţin unul dintre următoarele domenii, evidenţiat în organigrama angajatorului: tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, inteligenţă artificială şi tehnologii digitale emergente, administrare fiscală în format electronic, baze de date, servicii de e-guvernare şi transformare digitală;
c) deţin o diplomă de licenţă obţinută în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinate comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare care reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.

Angajaţii din instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului sau în orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor.

Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se referă la prestarea efectivă a cel puţin uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator, corespunzătoare ocupaţiilor specifice prevăzute în anexa la ordin, după caz, corespunzătoare activităţilor prevăzute în anexă şi individualizate în fişa postului sau în oricare alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

a) actul constitutiv, în cazul operatorului economic;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului sau orice alt act juridic care stabileşte atribuţiile de serviciu ale angajatului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de licenţă obţinute în urma finalizării unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată sau în urma finalizării ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se prevăd următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, solicitată de angajator, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, după caz, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă sau a oricărui act juridic al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

Dosarul cuprinzând documentele justificative se păstrează la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea sunt semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Impozitarea nomazilor digitali. Modificare şi completare Cod fiscal.

În Monitorul oficial nr. 265/2023 a fost publicata Legea nr. 69/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 02 aprilie 2023.

Potrivit acestei legi,  nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Totodata, nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale de sanatate, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Nu sunt impozabile în România, veniturile din salarii sau asimilate salariilor obţinute de persoana fizică cu statut de nomad digital, definit potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din activitatea pe care o prestează în baza unui contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în condiţiile în care persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Potrivit OUG nr. 194/2002, nomadul digital - străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Normele privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice

În Monitorul oficial nr. 181/2023 a fost publicata Instrucţiunea nr. 1/6.218/2023 pentru aprobarea Normelor privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, in vigoare de la 3 martie 2023.

Aceasta instrucţiune stabileşte metodologia de determinare, reţinere şi virare a impozitului pe câştigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, în conformitate cu prevederile cap. V - Venituri din investiţii al titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.

Reglementari privind bacşişul

În Monitorul oficial nr. 1255/2022 a fost publicata Legea nr. 376/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Operatorii economici pau obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.

Prin excepţie pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş».

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
 
Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi ca urmare a distribuirii sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV - cap. X din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V - Contribuţii sociale obligatorii din acelaşi act normativ. Impozitul pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, sunt aplicabile integral în mod corespunzător prevederile de mai sus, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor referitoare la bacsis se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Noul model al formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 1246/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2541/2022 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice", in vigoare de la 23 decembrie 2022.

Formularul se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

 

Procedura privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate

În Monitorul oficial nr. 1190/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2420/2022 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, in vigoare de la 12 decembrie 2022.

Acest ordin aprobă:

- Procedura privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate;

- "Notificarea privind nedeclararea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Referatul privind estimarea bazei de calcul în cazul stabilirii din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate";

- "Decizia 672 privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate", precum şi anexa la acesta "Situaţie privind stabilirea obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizaţia prevăzută la secţiunea I, pct .";

- "Decizia 662 de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizaţii reprezentând măsuri în domeniul protecţiei sociale şi pentru unele venituri obţinute din străinătate".

Procedura de înregistrare a contractelor de inchiriere, precum şi a modelul şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune"

În Monitorul oficial nr. 1164/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2031/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locaţiune, precum şi a modelului şi conţinutului formularului "Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune", care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Potrivit art. 120 din Codul Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, incepand cu data de 1 ianuarie 2023.

Acest ordin aproba modelul şi conţinutul următoarelor formulare::

a) Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune;
b) Notificare privind nedepunerea la termen a cererii de înregistrare a contractelor de închiriere.

Cererea de înregistrare a contractelor de locaţiune se completează şi se depune de către:

- persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi care au obligaţia înregistrării contractului la organul fiscal, potrivit legii;
- locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele şi modalităţile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.

Cererea se depune, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, după caz, la termenele stabilite de legislaţia în vigoare.

Cererea se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute de formular. Un exemplar al cererii, însoţit de copia contractului de locaţiune, se depune la organul fiscal competent şi un exemplar se păstrează de contribuabil. Cererea, însoţită de copia contractului de închiriere, se depune direct la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul fiscal, potrivit legii;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul imobil care face obiectul contractului de închiriere, în cazul persoanelor fizice nerezidente/organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului, după caz, pentru persoanele fizice nerezidente;
c) organul fiscal în raza căruia se face constatarea închirierii bunului mobil, conform dispoziţiilor legale fiscale, în cazul persoanelor fizice nerezidente;
d) organul fiscal în a cărui evidenţă este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe şi contribuţii locatorul persoană juridică/altă entitate fără personalitate juridică.

Dacă bunul a cărui folosinţă se cedează este deţinut în comun, fiecare coproprietar persoană fizică are obligaţia depunerii cererii la organul fiscal competent, în vederea înregistrării contractului de închiriere, potrivit legii.

Menţiunile privind modificarea sau încetarea contractului de închiriere se declară prin completarea şi depunerea cererii, având bifată în formular căsuţa "Modificare" sau "Încetare", după caz, însoţită de documentele justificative.

Ordinul nr. 1654/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale

În Monitorul oficial nr. 926/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1654/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale.

Procedura care se aplica în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe CIM

În Monitorul oficial nr. 807/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1855/2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Aceasta procedură se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi care datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. 

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel prevăzut prin hotărâre a Guvernului, iar perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracţiune din lună, nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate din lună se stabileşte după cum urmează: (Salariul minim brut pe ţară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună.

Salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată. 

In cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, salariaţii nu au obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situaţia prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale. În vederea completării declaraţiei pe propria răspundere până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia, fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată. In acest caz, salariatului i se reţin contribuţiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferenţa de contribuţii calculate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit art. 146 alin. (5^6) din Codul fiscal.

Mai jos sunt exemplificate cateva situatii privind modul de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate in cazul aplicarii art. 146 alin. (5^6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul al contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.


Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

- de la angajatorul A, suma de 800 lei;

- de la angajatorul B, suma de 900 lei;

- de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează la fiecare angajator contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferente zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 orez/zi) cu societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

- de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

- de la angajatorul B, suma de 1.500 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 138 lit. a) şi la art. 156 din Codul fiscal, cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 1382 alin. (1), art. 1383 alin. (1) şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.

Modelul declaraţiei pe propria răspundere este urmatorul:

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, subsemnatul/subsemnata,.........., domiciliat (ă) în.........., str........... nr..........., bl..........., sc..........., ap..........., judeţul/sectorul.........., legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria.......... nr..........., CNP..........,

declar pe propria răspundere următoarele:

În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Data  . . . . . . . . .                             Semnătura  . . . . . . . . .

Competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia

În Monitorul oficial nr. 733/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1286/2022 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.778/2020 privind competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi a activităţilor preliminare acesteia.

Verificarea situaţiei fiscale personale se exercită de către:

a) Direcţia generală control venituri persoane fizice din cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
b) serviciile de verificări fiscale din cadrul aparatului propriu al direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice;
c) structurile de inspecţie fiscală persoane fizice din cadrul unităţilor subordonate direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.

Noua procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor

În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 01 iulie 2022.

Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022. 

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, în sectorul construcţii, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) şi art. 2203 alin. (2) din Codul fiscal constau în:

a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.

Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.

Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.

În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizate cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înregistrat în actul constitutiv cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate de construcţii.

Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător şi de către angajatorii, alţii decât societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.

În sensul art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.

În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se calculează după cum urmează:

1. "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;

(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;

(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

2. "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se completează de societăţile care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:

a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:

(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;

b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.

3. La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.

4. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă, în cazul contractelor de execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.

5. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum contracte de servicii, de furnizare.

6. La determinarea "Cifrei de afaceri totale" şi a "Cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.

Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, raportarea se face la anul calendaristic.

Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcţii în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.

Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:

a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu completările ulterioare, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.

Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.

În cazul angajatorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilităţile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuţie asiguratorie pentru muncă şi la scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente condiţiilor deosebite de muncă sau condiţiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.

Noua declaraţie informativă (208) privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

În Monitorul oficial nr. 591/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului 208 "Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal", aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal şi a modelului şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Formularul se va utiliza pentru declararea informaţiilor privind tranzacţiile de proprietăţi imobiliare din patrimoniul personal prin procedură notarială, încheiate începând cu semestrul 1 al anului 2022.

Declaraţia se completează şi se depune de către notarii publici pentru tranzacţiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate şi ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, din patrimoniul personal.

Declaraţia se completează şi se depune şi în cazul transmiterii dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia se completează şi se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă şi se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Vechimea în muncă in cazul persoanele fizice autorizate (PFA)

În Monitorul oficial nr. 456/2022 a fost publicata Legea nr. 125/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Potrivit acestei legi, perioada în care o persoană fizică autorizată desfăşoară activităţi economice în temeiul ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008 constituie vechime în specialitate, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) activitatea economică pe care o desfăşoară a produs venituri nete în anul supus recunoaşterii vechimii a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii în anul respectiv;
b) este înregistrată la registrul comerţului cu un singur cod CAEN de activitate sau cu codul CAEN principal de activitate pentru care se doreşte recunoaşterea vechimii.

Vechimea în muncă şi, după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care PFA a desfăşurat activitate economică şi a achitat contribuţiile, taxele şi impozitele legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare de venit sau a avut activitatea suspendată.

Deduceri de impozit pentru cursurile de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă

În Monitorul oficial nr. 60/2022 a fost publicata Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, in vigoare de la 22 ianuarie 2022.

Potrivit acestei legi, conducerea auto defensivă este pregătirea specială a conducătorilor auto în vederea prevenirii accidentelor rutiere. Conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă.

Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), conducătorii de vehicule prevăzuţi la art. 24^1 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, adica cei care au urmat un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, beneficiază de deducerea din impozitul pe venit a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, în situaţia în care aceste cheltuieli au fost suportate din surse proprii.

În situaţia în care cheltuielile sunt suportate de către angajator, acesta beneficiază, prin excepţie de la prevederile Codului fiscal, de deducerea din impozitul pe profit/venit a cheltuielilor respective. 

Cheltuielile efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă de către conducătorii de vehicule cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani care se află în continuarea studiilor şi nu realizează venit sunt deduse din impozitul pe venitul realizat de către parinti.

 

Modelul, conţinutul, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice"

În Monitorul oficial nr. 10/2022 a fost publicat Ordinul nr. 2127/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 "Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice".

Acest nou formular se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2021, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2022. 

Formularul electronic este disponibil aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html.