În Monitorul oficial nr. 611/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2043/2023 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, in vigoare de la 04 iulie 2023.
Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activitatea desfăşurată în România, în baza contractului individual de muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, în sectorul agricol şi în industria alimentară, beneficiază de facilităţi fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal.
Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de procedură se aplică de către angajatorii înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate în sectorul agricol şi în industria alimentară, definită de cel puţin unul dintre codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal.
Acordarea facilităţilor fiscale constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venituri.
La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară conform art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, inclusiv prin unităţile proprii de desfacere, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării, cu excepţia produselor comercializate de grupurile şi organizaţiile de producători din sectorul agricol, organizaţiile de producători şi alte forme asociative din sectorul fructe-legume, recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, potrivit legislaţiei comunitare şi legislaţiei naţionale specifice în vigoare, precum şi de cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate în scopul revânzării de la membrii proprii.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor fiscale este cifra de afaceri realizată pe bază de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi industriei alimentare, din activităţi aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată care corespunde valorii produselor existente în stoc la sfârşitul perioadei de raportare, înregistrată în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare.
sâmbătă, 22 iulie 2023
Se modifica si actualizeaza procedura de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară
Se modifica si actualizeaza procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor
În Monitorul oficial nr. 607/2023 a fost publicat Ordinul nr. 2044/2023 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 03 iulie 2023.
Se fac precizarea ca persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activitatea desfăşurată în România, în baza contractului individual de muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, în domeniul construcţiilor, beneficiază de facilităţi fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.
Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizată cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
Acordarea facilităţilor fiscale constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venituri.
Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea de construcţii desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul României se vor avea în vedere pentru calculul cifrei de afaceri totale.
Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă venitul brut lunar din salarii şi asimilate salariilor este calculat proporţional cu salariul brut de încadrare pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi.
miercuri, 11 ianuarie 2023
Lista bunurilor care pot fi importate în regim de scutire de taxe la import şi TVA la importuri, destinate distribuirii sau punerii la dispoziţie cu titlu gratuit persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina şi persoanelor aflate în dificultate în Ucraina
În Monitorul oficial nr. 1281/2022 a fost publicat Ordinul nr. 4635/2022 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2022/1.108 a Comisiei din 1 iulie 2022 privind scutirea de taxe la import şi scutirea de TVA la importuri, acordate pentru mărfuri destinate distribuirii sau punerii la dispoziţie cu titlu gratuit persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina şi persoanelor aflate în dificultate în Ucraina, in vigoare de la 30 decembrie 2022.
luni, 2 ianuarie 2023
Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator
În Monitorul oficial nr. 1252/2022 a fost publicat Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, in vigoare de la 01 ianuarie 2023.
Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor specifice menţionate în lista de mai jos, după caz, corespunzătoare fişei postului.
Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile şi activităţile menţionate în lista de la sfarsit, secţiunile 1 şi 2;
b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, sau deţin o diplomă de bacalaureat şi urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venit.
Societăţile care se înfiinţează în cursul anului fiscal, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală, sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d), pentru anul înfiinţării şi pentru anul fiscal următor.
Angajaţii din instituţiile publice definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada în care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice prevăzute în fişa postului, beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ şi condiţiile prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus.
Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor şi activităţilor specifice sunt:
a) actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
b) organigrama angajatorului;
c) fişa postului;
d) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
e) adeverinţa de absolvire a studiilor universitare de licenţă, eliberată de instituţia de învăţământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a documentului de echivalare sau recunoaştere eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, pentru angajaţii persoane fizice;
f) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a diplomei de bacalaureat, respectiv copia cu menţiunea "conform cu originalul" a atestatului de echivalare sau recunoaştere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei, inclusiv pentru angajaţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate;
g) adeverinţă care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învăţământ superior, în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat, şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă. În adeverinţă se vor preciza următoarele: universitatea, actul normativ prin care universitatea a fost acreditată, facultatea, programul de studii, forma de învăţământ, inclusiv anul de studii urmat la data solicitării, situaţia şcolară, astfel încât să se probeze calitatea de student, conform prevederilor legale în vigoare;
h) în cazul în care angajatul deţine diplomă de bacalaureat şi documentul de echivalare sau recunoaştere, dacă este cazul, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licenţă, la finalizarea cu diplomă a cursurilor unei instituţii de învăţământ superior acreditate, angajatorul va solicita copia cu menţiunea "conform cu originalul" a suplimentului de diplomă, pentru a exclude perioadele de întrerupere de şcolaritate de la acordarea scutirii de la plata impozitului, în cazul în care aceste întreruperi nu au fost declarate de beneficiarul scutirii;
i) copia cu menţiunea "conform cu originalul" a contractului individual de muncă/a actului administrativ al conducătorului instituţiei publice în baza căruia se exercită raportul de serviciu/raportul de muncă;
j) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
k) comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
l) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.
Lista cuprinzând ocupaţiile specifice activităţilor de creare de programe pentru calculator:
| Nr. crt. | SECŢIUNEA 1 Ocupaţia | SECŢIUNEA a 2-a Descrierea activităţii | |
| 1. | Administrator baze de date | Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite | |
| 2. | Analist | Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor | |
| 3. | Inginer de sistem în informatică | Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă | |
| 4. | Inginer de sistem software | Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns) | |
| 5. | Manager de proiect informatic | Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor | |
| 6. | Programator | Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile | |
| 7. | Proiectant de sisteme informatice | Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale | |
| 8. | Programator de sistem informatic | Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă | |
| 9. | Programator ajutor | Activităţi de asigurare a suportului tehnic în realizarea programelor pentru calculator, conform unor specificaţii predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile | |
| 10. | Analist ajutor | Activităţi de asigurare a suportului tehnic pentru realizarea analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor | |
| 11. | Inginer de dezvoltare a produselor software | Activităţi de analiză şi evaluare a cerinţelor pentru aplicaţiile informatice existente sau noi şi pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare şi întreţinere a soluţiilor software pentru satisfacerea acestor cerinţe |
sâmbătă, 16 iulie 2022
Procedura de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară
În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, in vigoare de la 01 iulie 2022.
Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022.
Persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru activitatea desfăşurată în România, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, în sectorul agricol şi în industria alimentară, beneficiază de facilităţi fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal.
Facilităţile fiscale pentru sectorul agricol şi industria alimentară prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^2, art. 154 alin. (1) lit. s) şi art. 220^3 alin. (3) din Codul fiscal constau în:
a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă, la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.
Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România, inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal. Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.
Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.
Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către angajatorii, înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal cu cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate în sectorul agricol şi în industria alimentară.
În sensul art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.
În cazul angajatorilor care conduc evidenţa contabilă pe baza reglementărilor privind contabilitatea în partidă simplă, precum şi cei care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de aceasta procedură, aceştia organizează evidenţa astfel încât să determine corespunzător cifra de afaceri.
În cazul angajatorilor care organizează şi conduc contabilitatea potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, în vederea aplicării mecanismului de calcul al cifrei de afaceri, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se asimilează cu "Veniturile totale din activităţi economice", respectiv "Veniturile din activităţi economice realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară". Veniturile din producţia de "imobilizări corporale" înregistrate în contabilitate, menţionate la art. 4 lit. a) subpct. (iii) şi lit. b) subpct. (iii) din prezenta procedură, se asimilează cu veniturile din producţia de "active fixe corporale", iar "contul de profit şi pierdere" cu "rezultatul patrimonial".
În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se calculează după cum urmează:
a) "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:
1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale, înregistrate în contabilitate;
2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
b) "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se completează de angajatorii care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, obţinute din vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, la care:
1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale efectuate în scopul desfăşurării activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, înregistrate în contabilitate;
2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
c) La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară conform art. 60 pct. 7 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.
d) Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor menţionate la lit. a) din Codul fiscal. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.
e) La determinarea indicatorilor "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.
Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, raportarea se face la anul calendaristic.
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate.
Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în sectorul agricol şi în industria alimentară, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.
Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:
a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în cazul raporturilor de muncă încheiate cu zilieri, prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, facilităţile fiscale se acordă numai dacă remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii, este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
f) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 7 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 7 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.
Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.
Noua procedura de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor
În Monitorul oficial nr. 661/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, in vigoare de la 01 iulie 2022.
Prevederile acestui ordin se aplică începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, în sectorul construcţii, beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.
Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) şi art. 2203 alin. (2) din Codul fiscal constau în:
a) scutirea de la plata impozitului pe venit, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
b) reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
c) exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
d) reducerea cotei contribuţiei asiguratorii pentru muncă la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
e) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor la angajatori care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea.
Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara României.
Pentru aplicarea facilităţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice trebuie să realizeze cifră de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din cifra de afaceri totală.
În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.
Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizate cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică de către societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au înregistrat în actul constitutiv cel puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv activitate de construcţii.
Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător şi de către angajatorii, alţii decât societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.
În sensul art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, îndeplineşte cumulativ condiţiile de acordare a facilităţilor fiscale şi poate, potrivit legii, să încheie raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor.
În vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, indicatorii "Cifra de afaceri totală" şi "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se calculează după cum urmează:
1. "Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:
a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;
b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
2. "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se completează de societăţile care desfăşoară una sau mai multe activităţi clasificate la codurile CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii, evidenţiate potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, la care:
a) se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în contabilitate;
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii imobiliare, înregistrate în contabilitate;
b) se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
3. La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.
4. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor este cifra de afaceri realizată pe bază de contract sau comandă, din activităţi circumscrise codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal, şi acoperă, în cazul contractelor de execuţie, manopera, materialele, utilajele, transportul, echipamentele, dotările, precum şi alte activităţi auxiliare necesare. Cifra de afaceri cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.
5. Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum contracte de servicii, de furnizare.
6. La determinarea "Cifrei de afaceri totale" şi a "Cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii" se iau în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile.
Ponderea cifrei de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în cifra de afaceri totală, se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" şi suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea indicatorului "Cifra de afaceri totală", înmulţit cu 100. Pentru stabilirea procentului de cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, care reprezintă condiţie pentru acordarea facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, raportarea se face la anul calendaristic.
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe teritoriul României din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru din România ale acestuia. Pentru determinarea procentului de 80% din cifra de afaceri totală, la calculul cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii, angajatorii au în vedere numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României. Veniturile realizate din activitatea de construcţii în afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de afaceri totale realizate din întreaga activitate. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.
Condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal, privind salariul brut de încadrare, se consideră îndeplinită după cum urmează:
a) în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, încheiate potrivit legii, veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar. Salariul minim brut pe ţară de 3.000 de lei lunar este stabilit proporţional cu câştigul salarial brut de bază pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună. Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi;
b) în cazul raporturilor juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât contractele individuale de muncă, respectiv contract de administrare, de mandat şi altele, încheiate potrivit legii, pentru care venitul brut lunar nu este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca venitul brut lunar realizat să fie cel puţin egal cu 3.000 de lei;
c) în cazul contractelor de internship, încheiate potrivit Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu completările ulterioare, facilităţile fiscale se acordă numai dacă indemnizaţia pentru internship este stabilită proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
d) în cazul contractelor de ucenicie, încheiate potrivit legii, facilităţile fiscale se acordă numai dacă salariul de bază lunar, prevăzut în contractul de ucenicie, este stabilit proporţional la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar;
e) în situaţia în care o persoană fizică realizează venituri, în baza mai multor raporturi juridice generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, cum ar fi contract individual de muncă, contract de mandat, contract de administrare şi altele asemenea, încheiate potrivit legii, în aceeaşi lună, la acelaşi angajator, în vederea acordării facilităţilor fiscale se verifică mai întâi dacă fiecare raport juridic respectă condiţia prevăzută la art. 60 pct. 5 lit. c) prima teză din Codul fiscal, respectiv dacă venitul brut este calculat la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 de lei lunar, în cazul contractului individual de muncă, sau dacă venitul brut lunar realizat este cel puţin egal cu 3.000 de lei, în cazul celorlalte tipuri de contracte. Pentru acordarea facilităţilor fiscale, veniturile aferente raporturilor juridice care respectă condiţia de raportare la 3.000 de lei se cumulează. În acest caz, facilităţile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor care cumulate nu depăşesc plafonul prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal. Pentru partea care depăşeşte acest plafon nu se acordă facilităţile fiscale.
Pentru veniturile lunare din salarii şi asimilate salariului, realizate în baza unui contract individual de muncă, mai mici de 3.000 de lei/lună, facilităţile fiscale se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, să fie de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program de lucru în medie de 167,333 de ore pe lună.
În cazul angajatorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, facilităţile fiscale referitoare la reducerea cotei de contribuţie asiguratorie pentru muncă şi la scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale, aferente condiţiilor deosebite de muncă sau condiţiilor speciale de muncă, se aplică numai cu respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat, după aprobarea schemei de ajutor.
joi, 26 mai 2022
Modificarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019
În Monitorul oficial nr. 483/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1113/2022 pentru completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019.
Potrivit acestui ordin, prevederile referitoare la restructurarea obligatiilor sunt aplicabile şi obligaţiilor de plată reprezentând taxa pe valoarea adăugată cu scadenţe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv şi care rezultă din înscrierea în rândurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate, precum şi a taxei deductibile, prin care se corectează taxa pe valoarea adăugată cu scadenţe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv.
Ori de câte ori se face o regularizare de TVA, în scopul stabilirii obligaţiilor de plată accesorii ce pot face obiectul restructurării, debitorii trebuie să detalieze în planul de restructurare informaţiile cu privire la taxa pe valoarea adăugată înscrisă pe rândul de regularizare, cu precizarea perioadei fiscale, a scadenţei, precum şi a sumei aferente.
marți, 3 mai 2022
Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020
În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Hotărârea nr. 463/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM INVEST ROMÂNIA, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2020.
Măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului
În Monitorul oficial nr. 340/2022 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a salariaţilor în contextul conflictului armat din Ucraina, precum şi ca urmare a sancţiunilor internaţionale aplicate Federaţiei Ruse şi Belarusului, in vigoare de la 07 aprilie 2022.
Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2022, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021.
De aceste prevederi beneficiază următoarele categorii de salariaţi:
a) salariaţii angajatorilor afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021, comparativ cu luna pentru care se solicită indemnizaţia;
b) salariaţii angajatorilor supuşi sancţiunilor internaţionale care au instituite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Operatorii economici sunt persoanele fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi economice cu respectarea legislaţiei din Ucraina, Federaţia Rusă sau Belarus, care fabrică, importă, exportă, depozitează, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii.
Angajatorii afectaţi în mod indirect sunt angajatorii din România care au relaţii contractuale cu alţi angajatori din România care sunt afectaţi în mod direct de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina.
Indemnizaţia se calculează şi se acordă proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru indemnizaţie nu se datorează contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.
În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, ca urmare a efectelor generate de conflictul armat din Ucraina, la care se anexează balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi balanţa de venituri şi cheltuieli la care se raportează diminuarea sau, după caz, de copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.
Nu beneficiază de indemnizaţia de mai sus salariaţii următorilor angajatori:
a) instituţii şi autorităţi publice, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 2 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau asupra cărora sunt impuse restricţii din alte motive decât cele generate de conflictului armat din Ucraina.
luni, 12 aprilie 2021
Ordonanța de urgență nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal
In Monitorul oficial nr. 315/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal.
Aceasta ordonanta aduce urmatoarele modificari în domeniul fiscal:
1. Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, pentru anul 2021, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile calculată începând cu data de 1 aprilie 2021.
Pentru aplicarea acestor prevederi contribuabilii recalculează în mod corespunzător impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, cu completările ulterioare, aferent anului 2021, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu numărul de zile obținut prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent perioadei prevăzute la alin. (1) și a numărului de 90 de zile calendaristice prevăzut la art. XXV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare.
2. Aplicarea prevederilor referitoare la cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 și până la data de 31 decembrie 2021 inclusiv.
Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și intră sub incidența limitei stabilite pentru acestea, de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
3. În cazul asocierilor fără personalitate juridică, pentru stabilirea impozitului anual datorat de fiecare membru asociat, costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcțiune în anul respectiv se distribuie proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere.
4. Nu se preiau în decontul de taxă 300:
a) sumele reprezentând TVA care nu sunt considerate restante conform art. 157 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit altor legi. Sumele care devin ulterior restante se cuprind în decontul perioadei fiscale în care intervine această situație;
b) sumele reprezentând taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.
5. In declarația recapitulativă 390 nu se menționează operațiunile intracomunitare realizate de persoane impozabile din România cu persoane impozabile din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu excepția operațiunilor intracomunitare care implică transporturi de bunuri în/din Irlanda de Nord.
6. Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, potrivit OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa în perioada 8 august-31 octombrie 2019 și în perioada 1 februarie-30 septembrie 2020, precum și în perioada 1 noiembrie 2020-30 septembrie 2021, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent.
Solicitarea de restructurare se poate depune până la data de 31 ianuarie 2022, sub sancțiunea decăderii.
7. Taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale, până la data de 31 ianuarie 2022.
8. Anularea unor obligații accesorii, prevazuta de OUG nr. 69/2020, se prelungeste pana la 31 ianuarie 2022 inclusiv. Debitorul poate depune cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea în mod corespunzător a condițiilor, în perioada 14 mai 2020-15 decembrie 2020 inclusiv sau în perioada 1 ianuarie 2021-31 ianuarie 2022 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.
9. Esalonarea simpla prevazuta de OUG nr. 181/2020 se prelungeste pana la 30 septembrie 2021 inclusiv.
10. Pentru debitorii care au depus notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și care nu depun solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 iunie 2021 începe sau continuă, după caz, executarea silită. Dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. Depunerea unei noi notificări până la data de 30 iunie 2021 sau după expirarea acestui termen nu mai produce efecte. În situația în care solicitarea de restructurare este depusă după începerea executării silite, aceasta se suspendă de la data depunerii solicitării de restructurare.
Pentru debitorii care depun notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare, după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, dar nu depun solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare, potrivit art. 5 din același act normativ în termen de 6 luni de la data depunerii notificării, începe sau continuă, după caz, executarea silită. În situația în care termenul de 6 luni se împlinește după data de 31 ianuarie 2022, solicitarea de restructurare trebuie depusă până la această dată. Dispozițiile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile. Depunerea unei noi notificări în perioada de 6 luni sau după expirarea acestui termen nu mai produce efecte. În situația în care solicitarea de restructurare este depusă după începerea executării silite, aceasta se suspendă de la data depunerii solicitării de restructurare.
11. Dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv și individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale sau verificării situației fiscale personale în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau începute după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2022, indiferent de momentul la care inspecția fiscală se finalizează, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) toate diferențele de obligații bugetare principale individualizate în decizia de impunere sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de art. 22 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, până la termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din aceeași lege;
b) cererea de anulare a accesoriilor se depune, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlinește după 31 ianuarie 2022 inclusiv.
Dobânzile, penalitățile și toate accesoriile care pot fi anulate și care au fost stinse după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se restituie potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
joi, 9 iulie 2020
Legea nr. 114/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative
joi, 2 iulie 2020
Modificarea anexei nr. 3 la Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 457/2020 privind aprobarea modelului documentelor prevăzute de art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2
Acest ordin modifica lista persoanelor pentru care se solicită decontarea sumei prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea unor acte normative.
vineri, 26 iunie 2020
Ordonanța de urgență nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și prorogarea unor termene
Masurile luate prin aceasta ordonanta:
1. Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Pentru aplicarea prevederilor, contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, aferent anului 2020, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu diferența dintre numărul de 365 de zile calendaristice și numărul de 90 de zile calendaristice.
Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, pentru recalcularea impozitului specific anual scad și perioada în care au întrerupt activitatea, total sau parțial, ca urmare a stării de urgență.
Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 170/2016, declararea și plata impozitului specific aferent semestrului I al anului 2020 se efectuează până la data de 25 octombrie 2020 inclusiv.
2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările de măști de protecție individuale și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, necesare pentru constituirea rescEU - rezerva de capacități a Uniunii Europene, efectuate către instituțiile publice responsabile cu constituirea acestei rezerve, până la data de 1 octombrie 2020. Furnizorul justifică scutirea de TVA cu declarația pe propria răspundere cu privire la destinația bunurilor, pusă la dispoziția sa de instituția beneficiară, semnată de reprezentantul legal al acesteia, cel târziu la momentul livrării.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată importurile și achizițiile intracomunitare de măști de protecție individuale și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, efectuate de către instituțiile publice responsabile, pentru constituirea rescEU - rezerva de capacități a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020. Scutirea de TVA pentru importul de bunuri se aplică pe baza declarației pe propria răspundere a instituției beneficiare, semnată de reprezentantul legal al acesteia, care se depune la organul vamal competent la momentul importului.
3. Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plății anticipate trimestriale.
Prevederile se aplică în mod corespunzător și pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Acești contribuabili beneficiază de bonificația de 10% dacă achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie-25 iunie 2020 inclusiv și, respectiv, dacă achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins, după caz, în perioada 26 iunie-25 septembrie 2020 inclusiv și în perioada 26 septembrie-25 decembrie 2020 inclusiv.
Prevederile se aplică în mod corespunzător și de către contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit/plata anticipată trimestrială aferente trimestrelor I, respectiv pentru trimestrele II și III ale anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.
4. Pana la 25 octombrie 2020 se suspendă sau nu începe executarea silită prin înființarea popririi a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau alți terți popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.
Pana la 25 octombrie 2020 se suspendă sau nu începe executarea silită, prin somație și prin valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, provenite din săvârșirea de infracțiuni, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale.
5. Titularii contractelor de închiriere a plajelor, încheiate în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 274/2006, cu modificările și completările ulterioare, vor beneficia, doar pentru sezonul estival 2020, de scutirea de la plata tranșei a doua, pentru contractele de închiriere care prevăd trei tranșe de plată, respectiv diminuarea tranșei a doua de plată, în echivalent reprezentând 30% din valoarea totală a contractului, pentru contractele care prevăd plata în două tranșe.
Diferența rămasă de achitat din contravaloarea contractului de închiriere aferent anului 2020 se reține în integralitate de către Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.
La stabilirea garanției de bună execuție din contractele de închiriere, în vederea reîntregirii anuale, nu se ia în calcul scutirea sau diminuarea.
joi, 11 iunie 2020
Procedura de acordare din bugetul asigurărilor pentru șomaj a sumelor prevăzute de art. III alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2020
Potrivit art. III alin. (1) din OUG nr. 92/2020, angajatorii care în perioada 1 iunie 2020-31 decembrie 2020 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgență decretate prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungită prin Decretul nr. 240/2020, sau a stării de alertă instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, înregistrați ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.
Potrivit art. III alin. (2) din OUG nr. 92/2020, angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.
miercuri, 10 iunie 2020
Ordonanța de urgență nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative
Potrivit acestei ordonante, in scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice definite potrivit art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul intrării în insolvență, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la data de 31 martie 2020 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii.
Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie 2020, se prorogă până la data de 25 iunie 2020 inclusiv.
Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar- fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020, se prorogă până la data de 25 iunie 2020 inclusiv.
vineri, 17 aprilie 2020
Modelul convenției de garantare prevăzută de OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate și a modelul convenției de implementare
Acest ordin pune in aplicare prevederile art. 5 alin. (2) si ale art. 9 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori.
miercuri, 4 decembrie 2019
Ordinul nr. 728/2019 pentru aprobarea Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii, în conformitate cu prevederile cap. II - Anularea unor obligații accesorii din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale
Aceasta procedură se aplică pentru obligațiile bugetare administrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) prin entitățile publice subordonate, cu personalitate juridică, respectiv agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă/Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AJOFM/AMOFM) și centrele regionale de formare profesională a adulților (CRFPA), și stabilește modul de realizare a activității de anulare a obligațiilor de plată accesorii în conformitate cu prevederile cap. II - Anularea unor obligații accesorii din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.
Prin obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate se înțelege obligații financiare principale reprezentând debite provenite din nerespectarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, precum și alte debite pentru care, potrivit actelor normative în vigoare, AJOFM/AMOFM și CRFPA au competențe în stabilire și recuperare, precum și obligații accesorii aferente acestora, stabilite prin:
a) decizii de imputare emise de AJOFM/AMOFM/CRFPA;
b) procese-verbale de control întocmite de structurile control din cadrul AJOFM/AMOFM;
c) hotărâri judecătorești emise de instanța competentă;
d) decizii/procese-verbale referitoare la obligațiile bugetare accesorii.
Prin obligații bugetare administrate de ANOFM prin entitățile publice subordonate se înțelege inclusiv obligațiile bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidența AJOFM/AMOFM/CRFPA în vederea recuperării.
joi, 14 septembrie 2017
Ordinul nr. 2326/2855/2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilităţii fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Acest ordin stabileste procedura de aplicare a scutirii de la plata impozitului pe veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul Fiscal, ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, definită conform OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.
Pentru aplicarea scutirii proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare trebuie să conţină elementele definitorii ale proiectului, respectiv: