Se afișează postările cu eticheta decont TVA 300. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta decont TVA 300. Afișați toate postările

marți, 28 decembrie 2021

Modificarea Procedurii de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanţă

În Monitorul oficial nr. 1175/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1942/2021 privind modificarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.387/2021 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile sau efectuează vânzări de bunuri la distanţă, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 şi art. 315^2 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare, precum şi pentru modificarea unor prevederi procedurale.

 

joi, 9 septembrie 2021

Modificare Cod Fiscal

In Monitorul oficial nr. 832/2021 a fost publicata Ordonanța nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari introduse:

A. Incepand cu 03/09/2021

1. Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării la organul fiscal central, pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

2. La regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene se introduce sintagma: "impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislației naționale".

3. Referitor la declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende pe care o persoană juridică română le plătește către o persoană juridică română.

In cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile de scutire în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz.

4. Prin excepție de la prevederile art. 41 alin. (8) Cod Fiscal, contribuabilii care declară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, efectuează plata anticipată pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

5. Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se completează cu «Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare».

6. Referitor la stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod Fiscal, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30 de zile de la începerea activității.

7. Referitor la reținerea impozitului din veniturile din investiții pt. persoane fizice

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

8. Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei.

9. Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal sau angajatorul/plătitorul de venit figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

10. Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii privind destinația sumei de 3,5% din impozitul anual pe venit, la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.

11. Contribuabilii care în anul 2021 au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de sub 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, și au determinat venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în anul 2022 determină venitul net anual pe baza normelor de venit.

12. Referitor la reținerea impozitului din veniturile impozabile obținute din România de nerezidenți

Impozitul se calculează, respectiv se reține în momentul plății venitului, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reține, se declară și se plătește, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz. Impozitul nu se calculează, nu se reține și nu se plătește la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile de scutire prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau c^1 ) Cod Fiscal.

13. Sunt scutite de impozit dividendele plătite de un rezident român unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, altul decât statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește condițiile prevăzute la art. 43 Cod Fiscal, referitoare la rezidentul român care primește dividendele.

14. Referitor la coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convențiilor de evitare a dublei impuneri și a legislației Uniunii Europene

Certificatul de rezidență fiscală însoțit de o traducere autorizată în limba română, depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță la organul fiscal central competent, este acceptat în copie conformă cu originalul și mențiunea că originalul sau copia legalizată a certificatului se află la plătitorul de venit în cazul veniturilor cu regim de reținere la sursă, la persoana juridică română ale cărei titluri de valoare sunt înstrăinate în cazul câștigului de capital, la sediul permanent din România în cazul veniturilor care sunt atribuibile sediului permanent, respectiv la persoana juridică din România unde persoana fizică nerezidentă a fost detașată.

15. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

16. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

17. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial conform art. 457 Cod Fiscal;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 Cod Fiscal asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457 Cod Fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod Fiscal.

18. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) -f) și j) din Legea nr. 168/2020.

19. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază.

20. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport pentru:

a) mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. În cazul scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport acordate persoanelor juridice se vor avea în vedere prevederile legale în vigoare privind acordarea ajutorului de stat;

b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

21. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia și în formă electronică și semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, între persoane care au domiciliul fiscal în România și se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește și organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează și persoanei care dobândește sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat și semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândește mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor, semnat cu semnătura electronică. În situația în care organul fiscal local nu deține semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, republicată, cu completările ulterioare, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul».

Persoana care dobândește/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare și obligatorii, cu excepția actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;
b) persoana care dobândește;
c) organele fiscale locale competente;
d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu excepția actului de înstrăinaredobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidența fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune și electronic la acestea, sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» însușită de către vânzător sau de cumpărător și semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autoritățile implicate în procedura de scoatere din evidența fiscală a bunului.

În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fișier format pdf, cu mențiunea letrică «Conform cu originalul» și semnată electronic de către contribuabil.

22. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.


B. Incepand cu 01/10/2021

1. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale.

2. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Prin excepție, în cazul persoanelor fizice care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, angajatorul rezident fiscal român sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte poate opta pentru obligația de calcul, reținere și plată a contribuției asiguratorie pentru muncă.


C. Incepand cu 01/11/2021

1. Este scutit de TVA importul de bunuri efectuat în România de către Comisia Europeană sau de către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism importă bunurile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism. 

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a efectuat importul de bunuri informează organul vamal competent, iar importul bunurilor respective este supus TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

2. Este scutita de TVA livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către Comisia Europeană sau către o agenție ori un organism înființat în temeiul dreptului Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană sau o astfel de agenție ori un astfel de organism achiziționează bunurile sau serviciile respective în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu excepția situației în care bunurile și serviciile achiziționate sunt utilizate, fie imediat, fie la o dată ulterioară, în scopul unor livrări ulterioare efectuate cu titlu oneros de către Comisia Europeană sau de către o astfel de agenție ori organism.

Atunci când condițiile pentru scutire încetează să se aplice, Comisia Europeană sau agenția ori organismul în cauză care a primit livrarea de bunuri sau prestarea de servicii scutită informează organul fiscal competent, iar livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor respective este supusă TVA în condițiile aplicabile la momentul respectiv.

 

D.  Incepand cu 01/01/2022

1. Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

2. Se introduc in categoria veniturilor neimpozabile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, produsele vegetale, plantele furajere până la 2,0 ha inclusiv.

joi, 2 septembrie 2021

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" care se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021.

In Monitorul oficial nr. 791/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată".

Acest nou formular se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii iulie 2021. 

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal).

Persoanele impozabile care conduc evidența contabilă, potrivit legii, pentru operațiunile realizate pe bază de contract de asociere în participațiune declară inclusiv datele și informațiile privind taxa pe valoarea adăugată rezultate din astfel de operațiuni.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal competent, la următoarele termene:

a) lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

b) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 din Codul fiscal;

c) semestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice);

d) anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevăzute la pct. 103 alin. (6) din Normele metodologice și de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioadă fiscală anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) din Normele metodologice;

e) până la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele două luni ale aceluiași trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizează trimestrul ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde și operațiunile realizate în prima lună a acestuia. În situația în care exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare intervine în prima sau în a treia lună a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile lit. a) din prezentul paragraf.

Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" pentru care termenul de declarare se împlinește la 25 decembrie se depune la organul fiscal competent până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, formularul se depune până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură fiscală).

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal completează formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" cu ajutorul programului de asistență existent pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență contribuabili sau secțiunea Declarații electronice și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

ATENȚIE!

Nu se înscriu în decont:

- taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;

- taxa cumulată de plată pentru care a fost aprobată o înlesnire la plată;

- taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

- soldul sumei negative de taxă, înscris în decontul aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

Completarea formularului se face astfel:

Perioada de raportare

"Perioada de raportare" poate fi luna calendaristică, trimestrul calendaristic, semestrul calendaristic sau anul calendaristic, în condițiile art. 322 din Codul fiscal și ale pct. 103 alin. (4) și (6) din Normele metodologice.

Se înscrie cu cifre arabe numărul perioadei de raportare (de exemplu: 01 pentru ianuarie, 03 pentru trimestrul I, 06 pentru semestrul I, 12 pentru an).

Anul pentru care se completează declarația se înscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu, 2021).

Temeiul legal pentru depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată

În cazul depunerii decontului de taxă după anularea rezervei verificării ulterioare, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, se completează temeiul legal. În situația îndeplinirii de către succesorii persoanelor/entităților care și-au încetat existența a obligațiilor fiscale aferente perioadei în care persoana/entitatea a avut calitatea de subiect de drept fiscal, se bifează rubrica "Declarație depusă potrivit art. 90 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare" și se completează codul de identificare fiscală al succesorului. De asemenea, la secțiunea "Date de identificare a persoanei impozabile", la rubrica "Cod de identificare fiscală" se înscrie codul de identificare fiscală al entității care și-a încetat existența.

În situația îndeplinirii de către reprezentantul grupului fiscal unic a obligației de depunere a decontului consolidat de taxă, pentru grupul fiscal constituit potrivit art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, se bifează caseta corespunzătoare. Caseta nu se bifează în situația depunerii de către reprezentantul grupului fiscal a decontului de TVA pentru activitatea proprie.

Secțiunea
"Date de identificare a persoanei impozabile"
Caseta "Cod de identificare fiscală" se completează astfel:

- contribuabilii persoane juridice, cu excepția comercianților, asociațiile sau alte entități fără personalitate juridică înscriu codul de înregistrare fiscală;

- comercianții, inclusiv sucursalele comercianților care au sediul principal al comerțului în străinătate, înscriu codul unic de înregistrare;

- contribuabilii persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere înscriu codul de înregistrare fiscală;

- contribuabilii persoane fizice, cu excepția persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau care exercită profesii libere, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 316 din Codul fiscal;

- contribuabilii persoane impozabile care nu sunt stabilite în România, conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, și sunt înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată în România, potrivit art. 316 din același act normativ, înscriu codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Reprezentantul fiscal desemnat de o persoană impozabilă stabilită în străinătate înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile străine, care este diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului.

Înscrierea cifrelor în casetă se face cu aliniere la dreapta.

Caseta "Denumire" se completează cu denumirea persoanei juridice, a asociației sau a entității fără personalitate juridică ori cu numele și prenumele persoanei fizice, după caz.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Denumire" se înscriu informațiile de identificare înscrise pe certificatul de înregistrare fiscală a reprezentării (denumirea persoanei impozabile stabilite în străinătate, reprezentată fiscal prin reprezentantul fiscal desemnat în condițiile legii).

Caseta "Domiciliu fiscal" se completează cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, înregistrate direct în scopuri de TVA în România, se înscrie adresa din România la care pot fi examinate evidențele și documentele ce trebuie păstrate, în conformitate cu prevederile pct. 88 alin. (7) lit. a) din Normele metodologice.

În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate, care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie domiciliul fiscal al reprezentantului fiscal.

În cazul persoanelor impozabile care au sediul activității economice în afara României și sunt stabilite în România printr-unul sau mai multe sedii fixe fără personalitate juridică, conform art. 266 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, în caseta "Domiciliu fiscal" se înscrie adresa din România a sediului fix desemnat să depună decontul de taxă și să fie responsabil pentru toate obligațiile în scopuri de TVA, conform pct. 88 alin. (5) din Normele metodologice.

În rubrica "Pro rata de deducere %" se înscrie pro rata determinată potrivit art. 300 din Codul fiscal.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată colectată"
Rândul 1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. a) și d) din Codul fiscal, și pentru livrările intracomunitare de bunuri cu cod T, efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare de cumpărătorul revânzător, prevăzute la art. 276 alin. (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 2 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a livrării intracomunitare în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care nu sunt impozabile în România pentru că nu au locul livrării/prestării stabilit, conform art. 275 și 278 din Codul fiscal, în România, precum și pentru livrările intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) și c) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste livrări intracomunitare de bunuri scutite. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 4.

Rândul 3.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru serviciile pentru care se aplică prevederile art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, prestate către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 4 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 3.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 5 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România, precum și baza de impozitare pentru achizițiile de bunuri efectuate de către beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (4) din Codul fiscal, și taxa pe valoarea adăugată aferentă, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri. Se înscriu și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 6 - se înscriu achizițiile intracomunitare de bunuri a căror exigibilitate a intervenit în altă perioadă, dar respectiva achiziție nu a fost declarată, regularizările privind achizițiile intracomunitare declarate în perioade anterioare și datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate inițial, precum:

- modificarea prețului bunurilor care au fost declarate ca achiziție intracomunitară pe bază de autofactură, în condițiile legii, ulterior factura primită de la furnizor având un preț mai mare sau mai mic, cu excepția situațiilor când această modificare a prețului a rezultat ca urmare a unuia dintre evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal în perioada de raportare;

- declararea achiziției intracomunitare pe bază de autofactură, în condițiile legii, iar la primirea facturii de la furnizor, într-o perioadă ulterioară, se constată că exigibilitatea achiziției intracomunitare intervenea într-o perioadă anterioară;

- modificarea bazei impozabile a achiziției intracomunitare și a taxei aferente ca urmare a modificării cursului valutar de referință aplicabil, datorată unor neconcordanțe între data primirii facturii de la furnizor și data declarării achiziției intracomunitare;

- orice alte evenimente de natură să modifice datele declarate inițial, cu excepția ajustărilor bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, atunci când aceste evenimente au loc ulterior, într-o altă perioadă decât cea în care a intervenit exigibilitatea pentru achizițiile intracomunitare respective.

Rândul 7 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri și servicii pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) - (6) din Codul fiscal și pentru importurile de bunuri cărora le sunt aplicabile prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal, precum și orice alte regularizări ulterioare, cu excepția celor referitoare la serviciile intracomunitare care se înscriu la rândul 8.

Rândul 7.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată pentru achizițiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul din România este persoană obligată la plata TVA conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

Rândul 8 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 7.1 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Rândul 9 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind:

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 19%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate;

- baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru operațiunile supuse regimurilor speciale de taxă pe valoarea adăugată determinate pe baza situațiilor de calcul întocmite în acest scop;

- ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Rândul 10 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile cu cota de 9%, inclusiv pentru livrările de bunuri și prestările de servicii asimilate.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Rândul 11 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Rândul 12 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Rândul 12.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%.

Rândul 12.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%.

Rândul 12.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa colectată pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%.

Rândul 13 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările/prestările efectuate, pentru care furnizorii/prestatorii aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare. Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare.

Rândul 14 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) pentru operațiuni a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare sau în perioade fiscale anterioare, privind:

- baza de impozitare pentru livrările de bunuri/prestările de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1), art. 295 și 296 din Codul fiscal;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 și lit. b) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate, precum și în cazul operațiunilor efectuate de intermediari care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de operațiuni;

- baza de impozitare pentru operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 15 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare pentru livrările de bunuri scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 292 din Codul fiscal sau potrivit altor dispoziții legale.

Rândul 16 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea informațiilor de la rd. 9, 10, 11 și 12 din deconturile anterioare, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 17 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de vânzări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 35 din Codul fiscal, și pentru prestările de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune, televiziune și de servicii furnizate pe cale electronică, în situația în care bunurile sunt expediate sau transportate către un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv beneficiarul serviciilor este persoană neimpozabilă stabilită în alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în România, conform art. 2781 alin. (1) din Codul fiscal, și pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru încasări de avansuri parțiale pentru aceste vânzări/prestări de servicii.

Locul livrării/prestării se consideră a fi în România dacă valoarea totală, fără TVA, a acestor operațiuni nu depășește în anul curent 46.337 lei și nu a depășit această sumă nici în anul precedent, dacă furnizorul/prestatorul nu a optat ca locul livrării/prestării să fie la beneficiar potrivit art. 275 alin. (2) sau art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal.

Rândul 18 - se înscriu regularizările ulterioare datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate la rd. 17 din decont în altă perioadă, precum: modificarea prețului generată de alte situații decât cele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operațiunilor respective în perioada în care intervine exigibilitatea etc.

Secțiunea
"Taxa pe valoarea adăugată deductibilă"
Rândul 20 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.

Rândul 20.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 5.1.

Rândul 21 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 6.

Rândul 22 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.

Rândul 22.1 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 7.1.

Rândul 23 - se înscriu aceleași informații declarate la rd. 8.

Rândul 24 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, altele decât cele înscrise la rd. 27, precum și baza de impozitare și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, dacă au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 19%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 19%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 25 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, precum și taxa aferentă importurilor care nu se încadrează în prevederile art. 326 alin. (4) și (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 9%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 9%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 26 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor din țară de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este de 5%.

Se înscriu, de asemenea, și informații privind achizițiile de bunuri și servicii, taxabile cu cota de 5%, efectuate de persoana impozabilă, beneficiară a unui regim special, în condițiile prevăzute la art. 314 alin. (12), art. 315 alin. (14) sau art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal.

Rândul 27 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, a căror exigibilitate intervine în perioada de raportare, de către beneficiarii care aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 331 din Codul fiscal.

Se înscriu, de asemenea, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, 9% sau 5%.

Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.

Rândul 27.1 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri și de servicii, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.1.

Rândul 27.2 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 9%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd.12.2.

Rândul 27.3 - se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*) privind baza de impozitare și taxa deductibilă pentru achizițiile de bunuri, precum și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare și care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 5%. Se înscriu aceleași informații declarate la rd. 12.3.

Rândul 28 - se înscriu sumele reprezentând compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, în aceleași limite și condiții aplicabile pentru deducerea TVA, conform art. 297-301 din Codul fiscal.

Rândul 29 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea compensației în cotă forfetară pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, înscrise la rd. 28.

Rândul 30 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind:

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii a căror livrare/prestare a fost scutită de taxă, neimpozabilă sau supusă unui regim special de taxă;

- contravaloarea achizițiilor de bunuri și servicii din alte state membre, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în România;

- contravaloarea achizițiilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă sau neimpozabile în România;

- contravaloarea achizițiilor de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată;

- contravaloarea importurilor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Nu este obligatorie înscrierea în decont a sumelor care nu sunt incluse în baza impozabilă.

Rândul 30.1 - se înscriu informațiile din jurnalul de cumpărări*) privind achizițiile de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Rândul 32 - se înscriu taxa pe valoarea adăugată efectiv dedusă pentru achizițiile prevăzute la rd. 20-27, precum și compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, prevăzută la rd. 28 și 29:

- conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere. Nu se preia în acest rând taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;

- conform art. 298 și 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, în funcție de destinația achizițiilor, astfel:

• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării de operațiuni cu drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa dedusă conform pro rata pentru achizițiile destinate realizării atât de operațiuni cu drept de deducere, cât și de operațiuni fără drept de deducere, cu excepția achizițiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 298 din Codul fiscal;
• taxa aferentă achizițiilor destinate realizării operațiunilor care nu dau drept de deducere nu se preia în acest rând;
• compensația în cotă forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori, dedusă potrivit art. 3151 alin. (17) din Codul fiscal;
• regularizări privind cota forfetară achitată pentru achizițiile de produse și servicii agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori.
Totalul rd. 32 poate fi mai mic sau egal cu totalul de la rd. 20-29, cu excepția celor de la rd. 20.1, 22.1, 27.1, 27.2 și 27.3.

Rândul 33 - se înscriu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată efectiv restituită, în baza art. 294 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, cumpărătorilor persoane fizice care nu sunt stabilite în Uniunea Europeană, de către persoanele impozabile autorizate în acest sens, inclusiv comisionul perceput pentru activitatea de restituire a taxei.

Rândul 34 - se evidențiază sumele rezultate din corectarea taxei deduse, conform art. 297 și 298 din Codul fiscal, în cazul persoanelor care efectuează numai operațiuni cu drept de deducere, sau art. 298 și. 300 din Codul fiscal, în cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, aferentă operațiunilor înscrise la rd. 24, 25, 26 și 27 din deconturile anterioare, ajustările prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, a căror exigibilitate este ulterioară datei de 1 ianuarie 2017, dar care au fost generate de operațiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 24%, 20% sau 9%, potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (9) și (10), după caz, din Codul fiscal, operațiuni pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, dar pentru care se aplică cota de 24%, 20% sau 9%, sumele rezultate din regularizările prevăzute de art. 291 alin. (6) din Codul fiscal datorate modificării cotelor de TVA, precum și orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislația în vigoare datorate unor evenimente, cu excepția celor prevăzute la art. 287 și 3151 din Codul fiscal, care determină modificarea datelor declarate inițial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operațiunii în perioada în care intervine exigibilitatea.

Rândul 35 - se înscriu diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării anuale pe bază de pro rata definitivă, prevăzute la art. 300 din Codul fiscal, diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a regularizării erorilor constatate ulterior în calculul pro rata definitivă, conform pct. 70 alin. (5) din Normele metodologice, precum și diferențele de taxă pe valoarea adăugată rezultate ca urmare a ajustării taxei deductibile, cu semnul plus sau minus, după caz.

Secțiunea
"Regularizări conform art. 303 din Codul fiscal"
Rândul 39 - se preia suma prevăzută la rd. 45 din decontul perioadei precedente celei de raportare, din care se scad sumele achitate până la data depunerii decontului.

Prin excepție:

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data aprobării unei înlesniri la plată nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată, pentru care a fost aprobată înlesnirea la plată;

- în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data înscrierii organului fiscal la masa credală, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, nu se preia din decontul perioadei fiscale anterioare taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile dizolvate.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, soldul taxei de plată către bugetul de stat al persoanei impozabile divizate.

Rândul 40 - se preia suma reprezentând diferența de TVA de plată stabilită de organele fiscale prin decizie comunicată persoanei impozabile, dar nestinsă până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau sumele reprezentând TVA care, la data depunerii decontului, nu sunt considerate restante conform art. 157 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sau potrivit altor legi. Sumele care devin ulterior restante se cuprind în decontul perioadei fiscale în care intervine această situație.

Rândul 42 - se preia suma prevăzută la rd. 46 din decontul perioadei precedente celei de raportare, pentru care nu s-a solicitat rambursarea, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul anterior.

Prin excepție, soldul sumei negative de taxă pe valoarea adăugată înscris în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de legislația în domeniu nu se preia în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul este obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.

În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile preia și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile dizolvate și nesoluționate până la data fuziunii.

În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane impozabile divizate preiau, proporțional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile divizate, și soldul sumei negative a taxei pentru care persoana impozabilă divizată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluționarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opțiune de rambursare depuse de persoanele impozabile divizate și nesoluționate până la data divizării.

Rândul 43 - se preia suma reprezentând diferența negativă de TVA stabilită de organele de inspecție fiscală prin decizie comunicată persoanei impozabile până la data depunerii decontului de TVA.

Nu se preiau diferențele negative de TVA stabilite de organele de inspecție fiscală prin decizii a căror executare a fost suspendată de instanțele de judecată, potrivit legii, în perioadele în care este suspendată executarea deciziei. Aceste sume se cuprind în decontul perioadei fiscale în care a încetat suspendarea executării deciziei, în vederea determinării sumei negative a taxei, cumulată.

Secțiunea
"Facturi emise după inspecția fiscală, conform art. 330 alin. (3) din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, astfel cum este prevăzut la art. 330 alin. (3) din Codul fiscal, facturi care se evidențiază într-o rubrică separată din jurnalul pentru vânzări, conform pct. 108 alin. (4) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi primite după inspecția fiscală, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Codul fiscal"
Se completează cu informațiile preluate din facturile de corecție emise către beneficiari în urma inspecției fiscale, conform pct. 108 alin. (6) din Normele metodologice.

Secțiunea
"Facturi emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de TVA pentru operațiuni efectuate în perioada în care codul de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat"
Se completează cu informațiile preluate din facturile emise, conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal, după înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316 alin. (12) din Codul fiscal pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate în perioada în care contribuabilul a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat.

Secțiunea
"Informații privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă sau nedeductibilă"
Rândul A - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, a căror taxă pe valoarea adăugată aferentă a rămas neexigibilă, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, ca urmare a aplicării sistemului TVA la încasare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 282 din Codul fiscal.

Rândul A1 - se înscriu informații privind livrările de bunuri și prestările de servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Rândul B - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate atât în perioada de raportare, cât și în perioadele anterioare, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente, conform prevederilor art. 297 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, existentă în sold la sfârșitul perioadei de raportare, și care urmează să devină exigibilă în perioadele ulterioare, în condițiile prevăzute de art. 297 din Codul fiscal.

Rândul B1 - se înscriu informații privind achizițiile de bunuri și servicii realizate în perioada de raportare și în ultimele 5 luni anterioare acesteia, în cazul în care perioada fiscală este luna, sau realizate în perioada de raportare și în trimestrul anterior acesteia, în cazul în care perioada fiscală este trimestrul.

Secțiunea
"Informații privind valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la art. 2781 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv a vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță și a prestărilor de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și televiziune, precum și servicii furnizate pe cale electronică către persoane neimpozabile din alte state membre UE"
Se înscriu informațiile privind baza de impozitare a prestărilor de servicii înscrise la rd. 17 și 18 din deconturile de TVA, cumulat pentru anul precedent, respectiv cumulat pentru anul curent.

Nu se admit întocmirea și depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare.

În ceea ce privește achizițiile intracomunitare de bunuri, pe lângă legislația națională, organele fiscale și contribuabilii vor ține cont de art. 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare.

*) Prin jurnale de vânzări și jurnale de cumpărări se înțelege orice jurnale, registre, evidențe sau alte documente similare pe care persoanele impozabile au obligația să le întocmească în conformitate cu prevederile art. 321 din Codul fiscal și ale pct. 101 din Normele metodologice.

**) Pentru a evita orice neconcordanță între livrările intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru astfel de livrări în statul membru de origine, și achizițiile intracomunitare evidențiate în decontul de TVA și în declarația recapitulativă pentru achiziții intracomunitare, în statul membru de destinație, exigibilitatea taxei pentru achizițiile intracomunitare intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care transpune prevederile art. 222 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 319 alin. (9) din Codul fiscal ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.

luni, 12 iulie 2021

Normele privind mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import pentru bunurile cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, modelul și conținutul declarației speciale de TVA

In Monitorul oficial nr. 652/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1019/2021 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, modelul și conținutul declarației speciale de TVA.

Potrivit Codului Fiscal in situația în care pentru importul bunurilor, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, nu se utilizează regimul special prevăzut la art. 315^2 din Codul Fiscal (pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe), persoana care prezintă bunurile în vamă în numele persoanei căreia îi sunt destinate acestea pe teritoriul României poate să utilizeze mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import, pe baza autorizației emise de autoritatea vamală competentă și sub rezerva constituirii unei garanții, în cazul acelor bunuri pentru care expedierea sau transportul se încheie în România.

Daca România este statul de import, persoana care prezintă bunurile în vamă trebuie să depună lunar la autoritatea vamală competentă, în format electronic, o declarație specială de TVA lunară. Declarația specială de TVA trebuie să conțină informații referitoare la valoarea totală a TVA încasată în luna calendaristică de raportare.

Autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import se emite de biroul vamal la care sunt prezentate bunurile pentru punerea în liberă circulație. Domeniul de aplicare al autorizației este limitat la importul de bunuri din trimiteri cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro și a căror expediere sau transport se încheie în România. 

Autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import se emite dacă solicitantul îndeplinește următoarele condiții cumulative:

a) își declară intenția de a utiliza mecanismul special pentru declararea, încasarea de la persoanele cărora le sunt destinate bunurile și plata TVA la import;
b) este "operator poștal", așa cum acesta este definit la art. 1 pct. 25 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare, sau este autorizat în calitate de comisionar în vamă/comisionar în vamă care desfășoară activități de curierat rapid;
c) este înregistrat în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal. Verificarea îndeplinirii condiției se efectuează prin intermediul aplicației informatice a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) "Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA";
d) nu înregistrează obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării. Pentru verificarea îndeplinirii condiției se solicită certificat de atestare fiscală în format electronic prin intermediul aplicației informatice disponibile pe portalul INTRANET al ANAF;
e) nu înregistrează debite față de autoritatea vamală. Verificarea îndeplinirii condiției se face prin interogarea aplicației informatice specifice a autorității vamale;
f) nu este în stare de insolvență, în procedură de reorganizare sau lichidare judiciară. Verificarea acestor informații se face prin consultarea informațiilor din baza de date RECOM a Oficiului Național al Registrului Comerțului;
g) constituie o garanție care acoperă cuantumul maxim al taxei pe valoarea adăugată a cărui plată este amânată la punerea în liberă circulație a bunurilor în cadrul mecanismului special.

Pentru obținerea autorizației pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, solicitantul transmite la biroul vamal, în format electronic, o cerere. În cazul în care stabilește că cererea nu conține toate informațiile necesare, biroul vamal cere solicitantului să furnizeze informațiile relevante într-un termen-limită care nu depășește 30 de zile. Biroul vamal acceptă cererea dacă stabilește că aceasta conține toate informațiile necesare.

În situația în care sunt îndeplinite condițiile, biroul vamal calculează și comunică solicitantului, pe adresa de e-mail menționată de acesta în cerere, cuantumul garanției stabilite și termenul de constituire a acesteia, termen care nu poate depăși 30 de zile de la data comunicării.

Cuantumul garanției se calculează de biroul vamal utilizând formula:

Cg = (valoarea în vamă totală a bunurilor x 19% x 30 zile) / 365 de zile,
unde:

a) valoarea în vamă totală a bunurilor este, după caz, una dintre următoarele valori:

    (i) valoarea în vamă totală a bunurilor înscrise în declarațiile vamale de punere în liberă circulație pentru bunuri cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro aflate în evidența biroului vamal, depuse de solicitant în cele 12 luni precedente datei cererii;
    (ii) valoarea în vamă totală estimată a bunurilor înscrisă la punctul 8 din cerere;

b) 19% reprezintă cota standard de TVA prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul fiscal.

Garanția se poate constitui prin:

a) consemnarea de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garanție emisă de o instituție de credit, înscrisă în registrele Băncii Naționale a României pentru emiterea de garanții.

Numărul autorizației este de forma ROTVAROXXXXXXYYYYY, unde RO reprezintă codul de țară ISO 3166 alfa - 2 al României, TVA reprezintă codul autorizației, ROXXXXXX reprezintă codul biroului vamal care eliberează autorizația și YYYYY reprezintă identificatorul unic al autorizației atribuit de biroul vamal. Identificatorul unic se acordă în ordine cronologică și crescătoare.

În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile biroul vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să nu emită autorizația, în aplicarea prevederilor art. 9 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Solicitantul își poate exprima punctul de vedere în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării. Dacă informațiile furnizate de solicitant nu sunt suficiente, biroul vamal comunică în scris solicitantului decizia de a nu emite autorizația pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, împreună cu motivele care au condus la această decizie. Împotriva deciziei de a nu emite autorizația se poate formula o cale de atac conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Titularul autorizației pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import are următoarele obligații:

a) să depună lunar, în formatul electronic stabilit de biroul vamal, o declarație specială de TVA și să plătească cuantumul TVA încasat în luna calendaristică de raportare, la biroul vamal la care au fost depuse declarații vamale de punere în liberă circulație în cadrul mecanismului special, în termenul prevăzut la art. 315^3 alin. (6) din Codul fiscal. Modelul declarației speciale de TVA este prevăzut în anexa nr. 3 la ordin;
b) să comunice biroului vamal persoana/persoanele desemnată/desemnate pentru depunerea declarațiilor speciale de TVA (nume, prenume, funcția, codul numeric personal, telefon și adresa de e-mail);
c) să țină, în formatul electronic stabilit de biroul vamal, registre de evidență a operațiunilor reglementate de acest mecanism special, în conformitate cu prevederile art. 315^3 alin. (7) din Codul fiscal;
d) să informeze biroul vamal, pe cale electronică, în termen de 3 zile de la producere, cu privire la orice modificări intervenite ulterior emiterii autorizației, care pot influența menținerea sau conținutul acesteia, inclusiv cele cu privire la încetarea activității sau neîndeplinirea condițiilor necesare pentru a utiliza mecanismul special;
e) să suplimenteze cuantumul garanției constituite în termen de 15 zile de la solicitarea biroului vamal;
f) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că persoana destinatară a bunurilor plătește TVA corectă.

Modificarea informațiilor înscrise eronat în declarația specială de TVA se face prin completarea și transmiterea unei declarații rectificative, în termen de 3 ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială. În declarația specială de TVA rectificativă se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Se completează câte o declarație specială de TVA rectificativă pentru fiecare perioadă de raportare pentru care se operează rectificări.

Biroul vamal monitorizează condițiile care trebuie îndeplinite de titularul autorizației și respectarea obligațiilor care decurg din autorizație. Biroul vamal:

a) verifică anual condițiile care au stat la baza emiterii autorizațiilor pentru utilizarea mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import;
b) verifică trimestrial cuantumul garanției constituite și, după caz, comunică titularului autorizației necesitatea ajustării acestuia la nivelul celui mai ridicat cuantum al taxei pe valoarea adăugată înscris în declarațiile speciale de TVA depuse în trimestrul verificat;
c) în funcție de numărul și frecvența operațiunilor, efectuează periodic sau cel puțin o dată pe an controlul ulterior al declarațiilor vamale depuse în cadrul mecanismului special pentru declararea și plata TVA la import, pentru a se asigura de îndeplinirea obligațiilor pe care titularul autorizației și le-a asumat la depunerea cererii de autorizare.

miercuri, 30 iunie 2021

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 630/2021 a fost publicata Ordonanța de urgență nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a intrat in vigoare in 1 iulie 2021.

Prin aceasta ordonata se modifica Codul fiscal (CF) astfel:

1. Redefinirea vânzarii la distanță care va fi vânzare intracomunitară de bunuri la distanță, adica o livrare de bunuri expediate sau transportate de furnizor sau în numele acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor, dintr-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) livrarea de bunuri este efectuată pentru o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă ale cărei achiziții intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operațiuni impozabile în România în temeiul art. 268 alin. (4) și (8) CF și art. 315^1 alin. (9) CF sau pentru orice altă persoană neimpozabilă;

b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după asamblare sau instalare, cu sau fără funcționare de probă, de către furnizor sau în numele acestuia;

2. Introducerea definitiei vânzarii la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe care înseamnă o livrare de bunuri expediate sau transportate de furnizor sau în numele acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în transportul sau expedierea bunurilor, dintr-un teritoriu terț sau dintr-o țară terță către un client dintr-un stat membru, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) livrarea de bunuri este efectuată pentru o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă ale cărei achiziții intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operațiuni impozabile în România în temeiul art. 268 alin. (4) și (8) CF și art. 315^1 alin. (9) CF sau pentru orice altă persoană neimpozabilă;

b) bunurile livrate nu sunt mijloace de transport noi sau bunuri livrate după asamblare sau instalare, cu sau fără funcționare de probă, de către furnizor sau în numele acestuia.

3.  În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro, se consideră că această persoană impozabilă a primit și a livrat ea însăși bunurile respective. Noțiunea «valoare intrinsecă» are sensul stabilit la art. 1 pct. 48 din Regulamentul Delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.

4. În cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează livrarea de bunuri în Uniunea Europeană de către o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană către o persoană neimpozabilă, se consideră că persoana impozabilă care a facilitat livrarea a primit și a livrat ea însăși bunurile respective.

5. Locul livrării în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță este considerat a fi locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client.

6. Locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi locul unde se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul acestora către client.

7. Locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul regimului special prevăzut la art. 315^2 CF privind regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.

8. Prevederile referitoare la prestarile de servicii si la vânzările la distanță nu se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită într-un singur stat membru;

b) sunt prestate servicii către persoane neimpozabile care sunt stabilite, își au domiciliul stabil sau reședința obișnuită în orice stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a), sau sunt expediate ori transportate bunuri către un stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a); și

c) valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la lit. b) nu depășește, în anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională și nici nu a depășit această sumă în cursul anului calendaristic precedent.

9. Scutiri în domeniul comerțului electronic. Este scutită de taxă livrarea bunurilor către persoana impozabilă care se consideră că a primit și a livrat bunuri în conformitate cu art. 270 alin. (16) CF, adica cazul în care o persoană impozabilă, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare, facilitează livrarea de bunuri în Uniunea Europeană de către o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană către o persoană neimpozabilă.

10. Regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană. Persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană înseamnă o persoană impozabilă care nu are sediul activității economice și nici nu dispune de un sediu fix pe teritoriul Uniunii Europene.

Orice persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană poate utiliza un regim special pentru toate serviciile prestate către persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil ori reședința obișnuită în Uniunea Europeană. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea unei persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană într-un singur stat membru pentru toate serviciile prestate către persoane neimpozabile stabilite în Uniunea Europeană.

În cazul în care o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană optează pentru regimul special și alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operațiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic o declarație de începere a activității la organul fiscal competent. Declarația trebuie să conțină următoarele informații: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poștală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul național de înregistrare fiscală, după caz, precum și o declarație prin care se confirmă că persoana nu și-a stabilit sediul activității economice pe teritoriul Uniunii Europene și nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia. Modificările ulterioare ale datelor din declarația de înregistrare trebuie aduse la cunoștința organului fiscal competent, pe cale electronică.

La primirea declarației de începere a activității organul fiscal competent va înregistra persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA și va comunica acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. În scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal.

Persoana impozabilă nestabilită va fi scoasă din evidență de către organul fiscal competent, în oricare dintre următoarele situații:

    a) persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii pentru care se utilizează regimul special reglementat de prezentul articol;
    b) organul fiscal competent constată că operațiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au încheiat;
    c) persoana impozabilă nu mai îndeplinește cerințele pentru a i se permite utilizarea regimului special;
    d) persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special.

Până la sfârșitul următoarei luni după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o declarație specială de TVA, potrivit modelului stabilit în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei din 12 februarie 2020 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce privește regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile și care efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 40 din 13 februarie 2020, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii pentru care se utilizează regimul special reglementat de prezentul articol, în perioada fiscală de raportare.

Declarația specială de TVA se întocmește în euro. În cazul în care prestările de servicii se plătesc în alte monede se va folosi, la completarea declarației, rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.

Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să achite suma totală a taxei datorate în Uniunea Europeană, făcând referire la declarația de TVA corespunzătoare, într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligația depunerii declarației speciale.

11. Regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum.

Persoană impozabilă nestabilită în statul membru de consum înseamnă o persoană impozabilă care are sediul activității economice sau un sediu fix pe teritoriul Uniunii Europene, dar nu are sediul activității economice și nu dispune de un sediu fix pe teritoriul statului membru de consum.

Stat membru de înregistrare înseamnă statul membru pe teritoriul căruia persoana impozabilă are sediul activității economice sau, în cazul în care nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană, statul membru în care dispune de un sediu fix. În cazul în care o persoană impozabilă nu are sediul activității economice în Uniunea Europeană, dar are mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, statul membru de înregistrare este acela în care persoana respectivă are un sediu fix și în care persoana impozabilă declară că va utiliza prezentul regim special. Persoana impozabilă este ținută să respecte respectiva decizie în anul calendaristic în cauză și în următorii 2 ani calendaristici. În cazul în care o persoană impozabilă, care efectuează vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, nu și-a stabilit activitatea economică în Uniunea Europeană și nu dispune de un sediu fix în Uniunea Europeană, statul membru de înregistrare este acela în care începe expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care există mai multe state membre în care începe expedierea sau transportul bunurilor, persoana impozabilă precizează care dintre aceste state membre este statul membru de înregistrare. Persoana impozabilă este ținută să respecte respectiva decizie în anul calendaristic în cauză și în următorii doi ani calendaristici.

Stat membru de consum înseamnă unul dintre următoarele:

a). în cazul prestării de servicii, statul membru în care are loc prestarea de servicii în conformitate cu art. 278 CF;

b). în cazul vânzării intracomunitare de bunuri la distanță, statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client;

c). în cazul livrării de bunuri efectuate de către o persoană impozabilă care facilitează aceste livrări în conformitate cu art. 270 alin. (16) CF, atunci când expedierea sau transportul bunurilor livrate începe și se încheie în același stat membru, statul membru respectiv.

În cazul în care România este statul membru de înregistrare, persoana impozabilă respectivă trebuie să depună în format electronic o declarație de începere a activității sale supuse regimului special la organul fiscal competent. Persoana impozabilă trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activității sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special. În cazul în care o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană optează pentru regimul special și alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operațiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic și o declarație prin care să confirme că nu și-a stabilit sediul activității economice pe teritoriul Uniunii Europene și nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia.

Pentru operațiunile impozabile efectuate în condițiile prezentului regim special, persoana impozabilă utilizează doar codul de înregistrare în scopuri de TVA alocat de statul membru de înregistrare. În cazul în care România este statul membru de înregistrare, codul de înregistrare utilizat de persoana impozabilă este cel care i-a fost atribuit conform art. 316 CF.

Până la sfârșitul următoarei luni după încheierea fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o declarație specială de TVA, potrivit modelului stabilit în anexa III din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194, indiferent dacă au fost sau nu efectuate livrări de bunuri sau dacă au fost sau nu prestate servicii pentru care se utilizează regimul special.

Declarația specială de TVA se întocmește în euro. În cazul în care livrările de bunuri și prestările de servicii se plătesc în alte monede se va folosi, la completarea declarației, cursul de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Cursurile de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi.

12. Regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe. Vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe acoperă numai bunurile, cu excepția produselor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro. 

În acest sens și fără a aduce atingere altor dispoziții ale Uniunii Europene, se aplică următoarele definiții:

a) persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană înseamnă o persoană impozabilă care nu și-a stabilit activitatea economică pe teritoriul Uniunii Europene și nici nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia;

b) intermediar înseamnă o persoană stabilită în Uniunea Europeană și desemnată de persoana impozabilă care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe ca persoană care este obligată la plata TVA și care trebuie să respecte obligațiile prevăzute de prezentul regim special în numele și în contul persoanei impozabile;

c) stat membru de înregistrare înseamnă următoarele:

- atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în Uniunea Europeană, statul membru în care aceasta decide să se înregistreze;
- atunci când persoana impozabilă și-a stabilit sediul activității economice în afara Uniunii Europene, dar deține unul sau mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, statul membru cu un sediu fix în care persoana impozabilă declară că va utiliza prezentul regim special. În cazul în care persoana impozabilă are un sediu fix în România și alege România ca stat membru de înregistrare, persoana impozabilă respectivă trebuie să depună în format electronic o declarație de începere a activității sale supuse regimului special la organul fiscal competent pentru anul calendaristic în cauză și pentru următorii doi ani calendaristici. Persoana impozabilă trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activității sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special;
- atunci când persoana impozabilă și-a stabilit sediul activității economice într-un stat membru, statul membru respectiv;
- atunci când intermediarul și-a stabilit sediul activității economice într-un stat membru, statul membru respectiv;
- atunci când intermediarul și-a stabilit sediul activității economice în afara Uniunii Europene, dar deține unul sau mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, statul membru cu un sediu fix în care intermediarul declară că va utiliza prezentul regim special. În cazul în care intermediarul are un sediu fix în România și alege România ca stat membru de înregistrare, respectivul intermediar trebuie să depună în format electronic o declarație de începere a activității sale supuse regimului special la organul fiscal competent pentru anul calendaristic în cauză și pentru următorii doi ani calendaristici. Intermediarul trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activității sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special;

d) stat membru de consum înseamnă statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client.

Prezentul regim special poate fi aplicat de către următoarele persoane impozabile care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe:

a) orice persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe;
b) orice persoană impozabilă, fie că este sau nu stabilită în Uniunea Europeană, care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe și care este reprezentată de un intermediar stabilit în Uniunea Europeană;
c) orice persoană impozabilă stabilită într-o țară terță cu care Uniunea Europeană a încheiat un acord de asistență reciprocă al cărui domeniu de aplicare este similar celui al Directivei 2010/24/UE a Consiliului și al Regulamentului (UE) nr. 904/2010 și care efectuează vânzări de bunuri la distanță din respectiva țară terță.

În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din țări terțe sau din teritorii terțe pentru care TVA este declarată în cadrul prezentului regim special, faptul generator intervine și TVA devine exigibilă în momentul livrării. Se consideră că bunurile au fost livrate la data la care a fost acceptată plata, stabilită conform art. 61b din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare.

La primirea declarației de începere a activității, organul fiscal competent va înregistra persoana impozabilă care solicită utilizarea prezentul regim special cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA și va comunica acest cod persoanei respective prin mijloace electronice.

La primirea declarației de începere a activității pe care intermediarul are obligația de a o depune înainte de a începe să utilizeze prezentul regim special, organul fiscal competent va înregistra intermediarul cu un cod de înregistrare special și va comunica acest cod intermediarului respectiv prin mijloace electronice.

La primirea declarației de începere a activității prin care o persoana impozabilă care solicită utilizarea prezentului regim special își desemnează un intermediar ca persoană care este obligată la plata TVA și care trebuie să respecte obligațiile prevăzute de prezentul regim special în numele și în contul persoanei impozabile, organul fiscal competent va înregistra persoana impozabilă pentru care este desemnat intermediarul cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA și va comunica acest cod intermediarului respectiv prin mijloace electronice.

În cazul în care România este statul membru de înregistrare, persoana impozabilă care utilizează prezentul regim special sau intermediarul acesteia trebuie să depună prin mijloace electronice o declarație specială de TVA pentru fiecare lună, potrivit modelului stabilit în anexa III din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194, indiferent dacă au fost sau nu efectuate vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în perioada fiscală de raportare. Declarația specială de TVA se depune până la sfârșitul următoarei luni după încheierea perioadei fiscale acoperite de declarație. Atunci când o declarație de TVA trebuie depusă nu se pot impune, în scopuri de TVA, nicio obligație suplimentară și nicio altă formalitate în momentul importului.

Persoana impozabilă care utilizează prezentul regim special sau intermediarul acesteia trebuie să achite TVA, făcând referire la declarația de TVA corespunzătoare, într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligația depunerii declarației speciale.