Impozitarea nomazilor digitali. Modificare şi completare Cod fiscal.

În Monitorul oficial nr. 265/2023 a fost publicata Legea nr. 69/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 02 aprilie 2023.

Potrivit acestei legi,  nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Totodata, nomazii digitali, definiţi în conformitate cu prevederile art. 2 lit. n^4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu datoreaza contribuţiile de asigurări sociale de sanatate, în condiţiile în care nomadul digital este prezent pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Nu sunt impozabile în România, veniturile din salarii sau asimilate salariilor obţinute de persoana fizică cu statut de nomad digital, definit potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din activitatea pe care o prestează în baza unui contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în condiţiile în care persoana fizică este prezentă pe teritoriul României pentru o perioadă sau mai multe perioade care nu depăşesc 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Potrivit OUG nr. 194/2002, nomadul digital - străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Regimul fiscal al abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic

În Monitorul oficial nr. 36/2023 a fost publicata Legea nr. 34/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare de la 15 ianuarie 2023.

Potrivit acestei legi sunt cheltuieli deductibile limitat la calculul venitului net anual din activităţi independente si contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

Totodata, nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe veniturile din salarii, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii, nici contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

Impozitul lunar pe veniturile din salarii se calculeaza prin deducerea din venitul brut si a contravalorii abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3), în limita aceluiaşi plafon, indiferent de numărul de persoane.

De asemenea nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale si al contribuţiilor de asigurări sociale de sanatate nici contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

Completarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic

În Monitorul oficial nr. 1080/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1985/2022 privind completarea anexei la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.612/2018 pentru aprobarea Nomenclatorului obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic, in vigoare de la 9 noiembrie 2022.

Acest ordin introduce in Nomenclatorul obligaţiilor fiscale care se plătesc în contul unic urmatoarele contributii:

- contribuţia de asigurări sociale suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 146 alin. (59) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate suportată de angajatorul/plătitorul de venit, după caz conform art. 2 alin. (2) şi art. 168 alin. (61) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pensionari, care realizează venituri din pensii, pentru partea de venituri care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei conform art. 2 alin. (2) şi art. 155 alin. (1) lit. a1) şi art. 168 alin. (71) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura care se aplica în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe CIM

În Monitorul oficial nr. 807/2022 a fost publicat Ordinul nr. 1855/2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Aceasta procedură se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi care datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. 

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel prevăzut prin hotărâre a Guvernului, iar perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracţiune din lună, nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate din lună se stabileşte după cum urmează: (Salariul minim brut pe ţară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună.

Salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată. 

In cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, salariaţii nu au obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situaţia prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale. În vederea completării declaraţiei pe propria răspundere până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia, fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată. In acest caz, salariatului i se reţin contribuţiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferenţa de contribuţii calculate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit art. 146 alin. (5^6) din Codul fiscal.

Mai jos sunt exemplificate cateva situatii privind modul de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate in cazul aplicarii art. 146 alin. (5^6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul al contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.


Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

- de la angajatorul A, suma de 800 lei;

- de la angajatorul B, suma de 900 lei;

- de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează la fiecare angajator contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferente zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 orez/zi) cu societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

- de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

- de la angajatorul B, suma de 1.500 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 138 lit. a) şi la art. 156 din Codul fiscal, cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 1382 alin. (1), art. 1383 alin. (1) şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.

Modelul declaraţiei pe propria răspundere este urmatorul:

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în declaraţii prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, subsemnatul/subsemnata,.........., domiciliat (ă) în.........., str........... nr..........., bl..........., sc..........., ap..........., judeţul/sectorul.........., legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria.......... nr..........., CNP..........,

declar pe propria răspundere următoarele:

În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Data  . . . . . . . . .                             Semnătura  . . . . . . . . .

Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În Monitorul oficial nr. 1202/2021 a fost publicata Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Dintre modificarile aduse de aceasta ordonanta amintim:

I. Prin derogare de la prevederile art. 19 lit. b2) şi b3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata instituirii stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă pe teritoriul României, în condiţiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022, în funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil din administraţia publică centrală pot fi numite, în condiţiile legii, şi persoane care nu deţin certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi.

II. Modificari la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

A. În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
    (i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
    (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
    (iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

B.  Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii.

C. Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

D. Intra in baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor: valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de către angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

E. În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie dintre cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
    (i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
    (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
    (iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

F. Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale sumele reprezentând dobânzi şi actualizarea cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, sau potrivit legii, după caz, acordate în legătură cu salariile, soldele, pensiile sau alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv diferenţe ale acestora.

G. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate persoanele fizice care au calitatea de pensionari, doar pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv.

H. Se introduce in baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor si valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

I. Se introduce in baza lunară de calcul al contribuţiei asiguratorii pentru muncă si valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h), acordate de angajatori, potrivit legii, peste limita de 300 de lei.

J. Se aplica cota redusă TVA de 5% asupra bazei de impozitare si pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

K. Se aplica cota redusă TVA de 5% asupra bazei de impozitare si pentru livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:
        1. populaţie;
        2. spitale publice şi private, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
        3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
        4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sezon rece se înţelege perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.

L. Se organizează «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţe, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2022. Notarii publici au obligaţia:
        a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA de 5%, prin consultarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;
        b) să completeze "Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5;
        c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 5 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);
        d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiei prevăzute la lit. b);
        e) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5 cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.

M. Se suspenda pana la 31.12.2022 reglemntarile din Codul Fiscal referitoare la cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie aflate în unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare.

Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

N. Procedura privind organizarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", prevăzut la art. 291 alin. (3^1) din Legea nr. 227/2015, se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, în termen de 10 zile de la data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la termenul de 10 zile de la data operaţionalizării "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", prevăzut la art. 291 alin. (31) din Legea nr. 227/2015, cota redusă de TVA de 5% în cazul locuinţelor a căror valoare depăşeşte suma de 450.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, se aplică pe baza declaraţiei pe propria răspundere a cumpărătorului, autentificată de un notar, din care să rezulte că este îndeplinită condiţia referitoare la achiziţia unei singure locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, care se păstrează la furnizor.

După operaţionalizarea "Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%", notarii publici au obligaţia ca, în maximum 10 zile, să completeze registrul cu informaţiile referitoare la actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 şi 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au fost autentificate.


III. Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, monitorizează transporturile de bunuri pe teritoriul naţional prin intermediul sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri, pus la dispoziţie de către Centrul Naţional de Informaţii Financiare, denumit RO e-Transport.

Sistemul naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli şi aplicaţii informatice având drept scop monitorizarea transporturilor de bunuri pe teritoriul naţional.


IV. Modificari la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Se reintroduc ca infractiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa introdusa de Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021. Prevederea intră în vigoare la data de 1 martie 2022.

În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 6^1, 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 6^1, 8 sau 9 nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.


V. Modificari la Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

A. Biletele de valoare se emit exclusiv pe suport electronic.

B. Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate ocazional angajaţilor proprii pentru cheltuieli sociale. Este interzisă acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaţilor proprii.

C. Acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaţilor proprii constituie contravenţie şi se sancţionează cu 14 puncte-amendă. Un punct-amendă reprezintă contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile legii.

D. Tichetele de masă, tichetele de creşă, tichetele culturale şi, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt şi rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea.

E. Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizaţiile de funcţionare ca unităţi emitente de bilete de valoare pe suport hârtie, acordate de Ministerul Finanţelor potrivit legii, îşi pierd valabilitatea.


VI. Factura electronică RO e-Factura

Prin derogare de la prevederile art. 10-12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 7 octombrie 2021, pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, comercializate în relaţia B2B:

a) furnizorii pot, în perioada 1 aprilie-30 iunie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura;
b) furnizorii sunt obligaţi, începând cu data de 1 iulie 2022, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.

Prin produs cu risc fiscal ridicat se înţelege produsul la a cărui comercializare există risc ridicat de fraudă şi evaziune fiscală. Lista produselor încadrate în această categorie se reevaluează periodic.


VII. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Prin excepţie în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022 un punct-amendă este 145 lei.

Ordinul nr. 1.608/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.547/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare

În Monitorul oficial nr. 1039/2021 a fost publicat Ordinul nr. 1.608/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.547/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

Acest ordin pune in aplicare dispozițiile:

- art. XV alin. (1), (11), (4), (5), (7) și (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare;
- art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare;
- art. XIX alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare;
- art. 107 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 263/2019 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 1054/2019 a fost publicata Legea nr. 263/2019 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2020.
 
Aceasta lege abroga prevederile din Codul Fiscal referitoare la contribuția de asigurări sociale si contribuția de asigurări sociale de sanatate datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, si care nu putea fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1 din Codul Fiscal, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. Aceasta prevedere se aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2020.

Ordinul nr. 2547/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare

In Monitorul oficial nr. 800/2019 a fost publicat Ordinul nr. 2547/2019 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum și a modelului și conținutului unor formulare.

Ordinul nr. 2906/2018 pentru aprobarea Procedurii de acordare a bonificaţiei pentru plata cu anticipaţie a sumelor de plată, reprezentând impozit pe venit, contribuţie individuală de asigurări sociale şi contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate, stabilite prin decizii de impunere anuală

In Monitorul oficial nr. 1.005 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 2906/2018 pentru aprobarea Procedurii de acordare a bonificaţiei pentru plata cu anticipaţie a sumelor de plată, reprezentând impozit pe venit, contribuţie individuală de asigurări sociale şi contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate, stabilite prin decizii de impunere anuală.

Ordinul nr. 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere şi transmitere a deciziilor de impunere privind stabilirea contribuţiilor de asigurări sociale datorate de persoanele fizice pentru anii 2016 şi 2017

In Monitorul oficial nr. 854 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 2323/2018 pentru aprobarea termenului de emitere şi transmitere a deciziilor de impunere privind stabilirea contribuţiilor de asigurări sociale datorate de persoanele fizice pentru anii 2016 şi 2017.

Potrivit acestui ordin, până la data de 30 octombrie 2018, organul fiscal central competent stabileşte obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice pentru anii fiscali 2016 şi 2017, emite şi transmite deciziile de impunere anuală pentru aceste obligaţii.  

Ordinul nr. 1701/2018 pentru aprobarea Procedurii de stabilire şi de regularizare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, precum şi a formularului 631 "Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale"

In Monitorul oficial nr. 672 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 1701/2018 pentru aprobarea Procedurii de stabilire şi de regularizare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, precum şi a formularului 631 "Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale".

Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

In Monitorul oficial nr. 661 / 2018 a fost publicata Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Procedura privind stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice

In Monitorul oficial nr. 553 / 2018 a fost publicat Ordinul nr. 1494/2018 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare.

Ordinul nr. 3567/2017 privind aprobarea unor formulare utilizate pentru stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice

In Monitorul oficial nr. 1.008 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 3567/2017 privind aprobarea unor formulare utilizate pentru stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice.

Ordinul nr. 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In Monitorul oficial nr. 717 / 2017 a fost publicat Ordinul nr. 2343/2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Acest ordin se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, pentru care angajatorii sau persoanele asimilate acestora datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul venitului brut lunar realizat efectiv, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.  

Potrivit acestui ordin salariaţii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal au obligaţia să depună la fiecare angajator sau persoane asimilate acestuia o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate, realizate din salarii şi asimilate salariilor în baza mai multor contracte individuale de muncă, sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.


Exemple privind aplicarea prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal: 

    

Exemplul 1

    O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna. 

    Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 1.450 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.850 lei (1.450 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.850 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe ţară. 

    În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A a realizat un venit brut egal cu salariul minim brut pe ţară (1.450 lei). 

    Angajatorul A datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la valoarea de 1.450 lei. 

    Angajatorul B datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la venitul realizat, respectiv la venitul brut lunar de 400 lei. 

Exemplul 2

    O persoană fizică încheie, începând cu data de 1 octombrie 2017, trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună. 

    Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: 

   - de la angajatorul A, suma de 400 lei; 

   - de la angajatorul B, suma de 500 lei; 

   - de la angajatorul C, suma de 600 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.500 lei (400 lei + 500 lei + 600 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.500 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este mai mare decât salariul minim brut pe ţară. 

    În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere. 

    Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariat, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul reprezentând venitul brut realizat în lună. 

  

Exemplul 3 

    O persoană fizică încheie începând cu data de 1 octombrie 2017 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună. 

    Pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: 

   - de la angajatorul A, suma de 300 lei; 

   - de la angajatorul B, suma de 400 lei; 

   - de la angajatorul C, suma de 500 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, este de 1.200 lei (300 lei + 400 lei + 500 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.200 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar de 1.450 lei rezultă că venitul realizat este sub nivelul salariului minim brut pe ţară. 

    În acest caz, salariatul nu depune declaraţia pe propria răspundere la niciun angajator. 

    Astfel, fiecare angajator datorează, pentru salariatul respectiv, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul reprezentând salariul minim brut pe ţară, respectiv la 1.450 lei. 

Exemplul 4 

    O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B. 

    În cursul lunii noiembrie, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună contractul individual de muncă fiind suspendat, potrivit legii. 

    Salariatul primeşte de la angajatorul A pentru zilele lucrate un venit brut de 750 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 165 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat, în lună, aferent zilelor lucrate este de 915 lei (750 lei + 165 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). 

    Prin compararea venitului brut lunar realizat cumulat cu nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate rezultă că venitul brut lunar realizat cumulat (915 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (659 lei). 

    În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la venitul brut realizat în lună de salariat, respectiv la 750 lei, în cazul angajatorului A, şi la 165 lei, în cazul angajatorului B. 

   

Exemplul 5 

    O persoană fizică încheie începând cu data de 1 octombrie 2017 un contract individual de muncă cu timp parţial cu societatea A, contract care încetează în data de 14 octombrie 2017. Ulterior, începând cu data de 18 octombrie 2017, încheie un alt contract individual de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, cu societatea B. 

    Salariatul va lucra în luna octombrie 10 zile (1-14 octombrie) la societatea A şi 10 zile (18-31 octombrie) la societatea B. 

    Salariatul primeşte, pentru zilele lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 265 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 759 lei. 

    Venitul brut realizat cumulat în lună este de 1.024 lei (265 lei + 759 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ este de 1.318 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 20 zile lucrate). 

    Prin compararea venitului brut lunar cumulat, realizat în valoare de 1.024 lei, cu nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate de 1.318 lei rezultă că venitul realizat este sub nivelul salariului minim brut aferent zilelor lucrate în lună. 

    În acest caz, persoana fizică nu depune la niciun angajator declaraţia pe propria răspundere. 

    Angajatorul A stabileşte salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate în care contractul a fost activ la nivelul de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de salariat (265 lei) este sub nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la baza de calcul de 659 lei. 

    Angajatorul B stabileşte salariul minim brut lunar aferent zilelor lucrate la nivelul în care contractul a fost activ de 659 lei (1.450 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate). Întrucât venitul brut realizat în lună de salariat (759 lei) este mai mare decât nivelul salariului minim brut lunar aferent zilelor lucrate (659 lei), angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la baza de calcul de 759 lei.